Alte aplicații dezvoltate local

Alte aplicații dezvoltate local

În articolul precedent am prezentat două aplicații realizate de studenții Facultății de Informatică a Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Sub îndrumarea profesorilor din domeniul lingvisticii computaționale, alte echipe de studenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, masterat Data Mining, au dezvoltat o aplicație care își propune să analizeze sentimentele din review-urile acordate telefoanelor mobile și un chatbot care răspunde la diverse întrebări legate de pandemia COVID-19.

Prima echipă de studenți a realizat o aplicație care analizează recenziile telefoanelor mobile de pe o platforma de comerț electronic. Această aplicație identifică opiniile clienților legate de telefoanele mobile. În urma analizelor, aplicația ne poate identifica brand-urile de care utilizatorii sunt cei mai încântați, precum și gradul de mulțumire față de furnizor. Aplicația adună toate recenziile găsite în secțiunea de telefoane mobile, le analizează, le asociază brandurilor și furnizează tipul de sentiment predominant în acele recenzii în funcție de diferite criterii de căutare. Pentru calcularea sentimentului este analizat fiecare cuvânt și fiecare parte de vorbire iar, pe baza sinonimiei cognitive este atribuit un scor care indică un sentiment pozitiv sau negativ. Astfel, recenziile sunt considerate pozitive dacă scorul total al cuvintelor folosite este mai mare decât un prag prestabilit. Astfel utilizatorii pot introduce orice marcă de telefon de pe platformă, iar aplicația le poate indica direct opiniile foștilor clienți care au avut același tip de telefon.

Cea de-a doua aplicație dezvoltată de studenții de la Iași este un chatbot care oferă informații legate de Covid-19. Chatbot-ul este programat să îndrume utilizatorii către centrele avizate, să le ofere răspunsuri prestabilite la întrebările legate de virus și să le indice sursele oficiale de informare. De asemenea, chatbot-ul poate răspunde la peste 200 de întrebări, oferind, astfel, informații despre modul de apariție a virusului SARS-CoV-2, despre metodele de igienă, despre simptomele specifice acestui virus, despre cum ar trebui să ne izolăm, despre cât timp trebuie să petrecem în carantină dacă am fost expuși la acest virus, dar și despre modul de interacțiune cu animalele de companie în această perioadă.

Aceste două aplicații utilizează tehnologiile puse la dispoziție de lingvistica computațională pentru a analiza mai ușor limbajul și pentru a putea interpreta datele preluate de pe internet. Echipele au apelat la data mining pentru a extrage informații din setul de date, pe de o parte un corpus de recenzii preluate de pe internet, iar pe de alta o colecție cu informații despre COVID-19. Pentru aceste texte s-a folosit tokenizarea și lematizarea, pentru a obține formele de dicționar ale cuvintelor, neflexionate. De asemenea s-a utilizat librăria RoWordNet care permite accesul la dictionarul WordNet pentru limba română. Pentru realizarea chatbot-ului a fost folosită platforma DialogFlow, un serviciu oferit de Google și care funcționează pe Google Cloud.

Așadar, domeniul Lingvisticii Computaționale continuă să combată decalajul dintre tehnologie și umanitate. Tehnicile inteligenței artificiale devin mai accesibile pentru tinerii pasionați de acest domeniu, iar comportamentul lingvistic uman devine din ce în ce mai inteligibil pentru calculator.

Echipe:

  • Analiză recenzii: Alexe Oana-Ioana, Apetrei Alin-Cosmin, Ciobanu Marian-Cosmin, Păduraru Ionel
  • Chatbot: Ostache Elena

Demo:

  1. Analiza recenzii: https://www.youtube.com/watch?v=nIDqnZRYQmU&ab_channel=AsociatiaRomanadeLingvisticaComputationala
  1. Chatbot: https://www.youtube.com/watch?v=dkOYnxOr0IA&ab_channel=AsociatiaRomanadeLingvisticaComputationala 

FOTO: www.progress.com

Aplicații dezvoltate local

Aplicații dezvoltate local

Domeniul lingvisticii computaționale se adaptează după schimbările din societate și oferă servicii pentru realizarea de sarcini legate de limbajul natural cu scopul de a ușura viața oamenilor. De aceea, tinerii pasionați de această ramură a Inteligenței Artificiale și specialiștii recunoscuți ai acestui domeniu au lucrat la diverse aplicații care folosesc tehnologii moderne (state-of-the-art).

Astfel de proiecte sunt aplicațiile dezvoltate de studenții de la Facultatea de Informatică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub îndrumarea profesorilor care lucrează în acest domeniu. Un prim exemplu sunt agenții care răspund la întrebările adresate de utilizator legate de locurile vizitate de-a lungul unei zile. Acest tip de proiect a avut două motivații, ambele cu puternice implicații sociale. Pe de o parte a fost ideea de a facilita accesul la aplicații de ghidare geografică oamenilor cu probleme de vedere prin integrarea unor servicii de recunoaștere și generare a vocii pentru limba română, pentru a nu fi nevoie de tastare sau citire. Pe de altă parte, a fost dorința de a ajuta persoanele care suferă de boala Alzheimer să își amintească traseul pe care l-au parcurs într-un anumit interval și să poată fi monitorizați de membrii familiei atunci când ies la plimbare singuri.

Două echipe de studenți au dezvoltat acest tip de aplicații. Ele includ comenzi vocale în limba română pentru a putea fi accesibile unui public cât mai larg. Utilizatorii pot întreba sistemul și primi indicații cu privire la locul unde se află sau unde au fost pe parcursul zilei, la ora sau intervalul în care s-au aflat la o anumită locație, la distanța pe care o au de parcurs până la o destinație stabilită, sau la pericolele din traseul lor.

Un alt proiect legat de localizarea geografică este aplicația  (”route tracer”), care detectează locațiile dintr-un simplu text introdus de utilizator și alcătuiește o rută care să le includă. Două echipe au lucrat la astfel de proiecte care utilizează tehnologiile de geolocalizare și instrumentele de procesare a limbajului dedicate limbii române pentru a dezvolta aplicații capabile să structureze trasee pentru cei care călătoresc și să le arate grafic pe o hartă. Aplicațiile detectează nume de orașe, de locații și de obiective turistice, apoi configurează pe hartă un traseu pentru a atinge toate zonele vizate. Dacă sunt oferite doar obiective turistice, fără un nume de oraș, aplicațiile aleg orașul care include cele mai multe dintre locațiile introduse. Altă problemă care a trebui rezolvată a fost dezambiguizarea numelor locațiilor pentru identificarea corectă a orașului din care face parte (ca un exemplu, locația Parcul Tineretului apare în 15 orașe din România). Echipele au folosit tehnologii moderne ale limbajului, metode calitative, biblioteca Python NLTK și serviciile web dezvoltate în proiectul ReTeRom pentru procesarea textului primit de la utilizator. 

Așadar, aceste aplicații ne dovedesc încă o dată că domeniul lingvisticii computaționale evoluează pentru rezolvarea problemelor concrete care apar în societate și că atrage din ce în ce mai mulți tineri pasionați de acest domeniu. Aceste aplicații nu oferă răspunsuri supuse hazardului, ci se folosesc de cele mai moderne tehnologii pentru a oferi răspunsuri în limbaj natural la comenzile vocale introduse de utilizator.

ECHIPE (Facultatea de Informatică Iași)

Aplicație de ghidare geografică (Speaking agent answering questions about places visited
along a day):

Cristian Gatu, George-Alexandru Tărnăuceanu, Andrei Balteanu și Paul Cojocaru

Barbu Alexandru, Bumbu Ana-Maria, Cotfasă Octavian, Hlușneac Maria, Tulbure
Lucia

DEMO: https://www.youtube.com/watch?v=SgO_E4UFFAI&t=59s&ab_channel=AsociatiaRomanadeLingvisticaComputationalaAsociatiaRomanadeLingvisticaComputationala

Aplicație de localizare geografică (Router tracer following text descriptions)

Mihai Daniel

Cărpușor Diana, Martinuș Eusebiu

DEMO: https://www.youtube.com/watch?v=1ELdD0yRIpc&ab_channel=AsociatiaRomanadeLingvisticaComputationala

Foto: business2community.com