Cele mai recente articole

Cum ne ajută tehnologia limbajului?

Lngvistica computațională a cunoscut o evoluție fantastică și este greu de imaginat că se va opri vreodată. Tehnologiile dezvoltate de lingvistica computațională nu intenționează să înlocuiască colosala muncă a lingviștilor din toate timpurile, ci să le vină în ajutor și să le ușureze munca. Aceste tehnologii sunt antrenate să surprindă detaliile care pot fi ușor omise de ochiul curios al cercetătorilor. În plus, aceste tehnologii ne ajută să ne creionăm activitățile zilnice, deoarece sunt accesibile și publicului larg. Fără rigurozitatea unui studiu exhaustiv, în rândurile care urmează vom sublinia rolul tehnologiei limbajului și vom încerca să răspundem la veșnica întrebare: cu ce ne ajută tehnologiile limbajului?

În primul rând, aceste tehnologii sunt la îndemâna tuturor, iar scopul lor este de a ne ușura viața. Chiar dacă nu ne dăm seama, folosim aceste caracteristici în fiecare zi, din momentul în care deschidem telefonul dimineața să programăm o nouă alarmă cu ajutorul asistenților Siri sau OK Google pentru că vrem să mai dormim puțin, până când deschidem e-mailul și observăm că în folderul Spam avem nenumărate mesaje pe același subiect. Asta înseamnă că un algoritm a analizat mesajele pe care nu le dorim în inbox și le transferă automat în folderul spam. De asemenea, observăm că în urma unei singure căutări pe internet ne apar sugestii de căutări noi pe aceeași temă. Acest lucru este oferit de capacitatea acestei tehnologii de a procesa limbajul, de a extrage entitățile și de a categoriza informațiile. În mod asemănător, computerul și-a dezvoltat abilitatea de a sintetiza informațiile dintr-un text. Există tehnologii care dezvoltă algoritmi pentru procesarea limbajului natural cu scopul de a rezuma informațiile din bibliotecile digitale făcând munca pasionaților de lectură mai ușoară, în sensul că nu trebuie să mai citească mii de pagini pentru a extrage ideile principale dintr-un text. Mai mult, folosirea exhaustivă a aplicațiilor pentru traducerea cuvintelor demonstrează din nou că acest domeniu este din ce în ce mai dezvoltat. Introducerea manuală a textelor sau înregistrarea audio a unor cuvinte pentru a fi traduse sugerează faptul că tehnologia ne ajută să ne integrăm într-o nouă comunitate. Acestea sunt cele mai simple exemple care demonstrează că mașina este capabilă să prezică noi reguli legate de procesarea limbajului și să găsească soluții pentru dificultățile avute de oameni în comunicare.

În al doilea rând, acest domeniu ajută companiile să își selecteze clienții și să analizele piața pentru a decoperi noile trenduri. Astfel, se identifică noi subiecte de explorat, categorii noi de oameni care interacționează cu produsele oferite de respectiva afacere sau se analizează sentimentele oamenilor pentru a afla dacă piața favorizează un produs sau îl desconsideră. De asemenea, se analizează postările de pe social media pentru a afla dacă o comunitate preferă o figură politică sau nu, sau dacă generația Alpha este dependentă de rețelele de socializare. Mai mult, această tehnologie poate lua locul operatorilor din centrele de informare sau agenților din serviciile pentru clienți. Mașinile sunt antrenate și programate să asculte limbajul natural, să îl înțeleagă și să îl proceseze în așa fel încât să ofere oamenilor răspunsuri la întrebările lor. Asistenții virtuali sau chatboții recunosc limbajul natural, devenind un nou tip de “cel mai bun prieten al omului”. Având în vedere faptul că omul are nevoie de baze de date pentru a conduce o cercetare, s-a dezvoltat supercumputerul Watson care analizează limbajul, procesează frazele, face legătura dintre bazele sale de date și cerințele oamenilor, indentifică cuvintele cheie și distinge sentimentele umane. Acest asistent este folosit astăzi de către cercetătorii din domeniul medical, deoarece este capabil să stocheze atât istoricul medical al pacienților, cât și informații despre boli și medicamente noi.

Și nu în ultimul rând, aceste tehnologii vin și în ajutorul lingviștilor. În ultimii ani, computerele au fost antrenate să ajute lingviștii în analiza textelor și în „curățarea” lor de orice greșeală gramaticală. Oferindu-i o bază de date suficient de mare, mașina poate fi antrenată să analizeze cuvintele și să menționeze perioada istorică în care a fost scris un document, facilitând, de pildă, analiza diacronică a unei limbi. De asemenea, unele programe pot „ghici” cu o acuratețe impresionantă autorul unui text, deoarece se analizează cuvintele folosite de acest autor în scrierile sale. Însă înainte de orice studiu, mașina este antrenată să recunoască caracteristicile specifice fiecărui autor în parte. În același mod sunt antrenate și tehnologiile care extrag emoțiile predominante dintr-un text. Mai nou, pe lângă analiza comentariilor de pe rețelele de socializare, oamenii de știință vor să ducă acest sector al tehnologiei limbajului și în altă direcție, deoarece doresc să ajute lingviștii să își formeze o părere despre un studiu critic sau să vadă dacă un anume autor a fost apreciat sau nu de către critica literară. În curând vom putea apela la resursele lingvistice și literare online doar printr-o simplă frază rostită, deoarece tehnologiile vor face și mai posibilă comunicarea dintre oameni și computere.

Așadar, tehnologiile limbajului ne dirijează existența în această societate multilingvă și ne permit să evoluăm ca oameni, ca națiune și ca civilizație. Aceste instrumente ne permit să navigăm pe internet într-un mod mai coerent, să explorăm bibliotecile online, să analizăm comportamentul oamenilor pe rețelele de socializare, să analizăm texte, să dăm comenzi vocale asistenților virtuali, să primim indicații de la asistenții de navigare prin satelit și nu numai. În viitor, poate vom putea folosi limbajul natural în totalitate și vom putea interacționa cu mediul digital doar prin comenzile vocale.

Referințe bibliografice

Cotelea, V. TEHNICI SIMBOLICE FUNDAMENTALE ALE LINGVISTICII. 2013. http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/136/MI_2013_3_pg_24_31.pdf?sequence=1&isAllowed=y.

Harari, Yuval Noah. Homo Deus. A brief history of tomorrow. Penguin Random Group, 2016.

Trandabăț, Diana, et al. Limba Română în era digitală. Ed. Georg Rehm. Iași: Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2012. 2021. http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.592.2606&rep=rep1&type=pdf.

 

Check Also

Procesarea Limbajului Natural

D e foarte multe decenii, ingineria limbajului a permis interacțiunea dintre computer și om. Aceasta …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *